Produsele alimentare nu sunt pentru toata lumea. Exista persoane care nu tolereaza anumite substante (lactoza, gluten, arahide, etc) care sunt semnalizate pe eticheta produsului pentru a preveni acele persoane, cu o anumita sensibilitate, sa nu le consume.
Dar atat producatorii cat si comerciantii au constatat o crestere a vanzarilor la produsele „Fara Gluten” sau „Fara Lactoza” cu toate ca nu erau raportate cazuri in zona de persoane cu intoleranta la lactoza sau alt alergen. Pe linga lista alergenilor apar tot felul de ingrediente care sunt scoase din compozitia unui produs cu toate ca el nu a existat vreodata sau daca a existat nu a inbolnavit pe nimeni. Am vazut lapte „fara arome”, iaurt ”fara lapte praf” , dulceata ”fara zahar”, mezeluri „fara monosodiu glutamat” si evident in fruntea listei : toate sunt „FARA CONSERVANTI”.
Pina la urma ce este un conservant? Mergem si consultam DEX.
„Substanță folosită în scopul împiedicării fermentației unor produse alimentare sau de altă natură.” O definitie simpla si pe intelesul tuturor. Lista substantelor folosite cu rol de conservant in industria alimentara incepe cu sare de bucatarie , zahar, otet si se continua cu Benzoat de Sodiu, Sorbat de Potasiu, Metabisulfit de Sodiu si altele.
Cel mai cunoscut este benzoatul de sodiu si popular se numeste „Conservant”- E211.
Din aceeasi categorie mai exista E210 acid benzoic , E212 benzoat de potasiu si E213 benzoat de calciu. Practic vorbim despre acidul benzoic si sarurile sale.
Conform legislatiei europene dozele de utilizare pentru acid benzoic si sarurile sale incepe de pe la 0.15 grame/kg produs si atinge doze maxime de 2 grame/kg produs in cazul conservelor din fructe si legume. Dozele gasite in produsele alimentare in urma analizelor de laborator sunt intre 0.05 si 0.2 grame / kg produs. Doza maxima gasita intr-un produs alimentar din Filipine a fost de 0.75 g/kg produs (mult mai mica decat dozele maxim admise).
(https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX%3A32011R1129)
Daca facem un studiu pe internet gasim articole care spun ca acidul benzoic este o substanta care se gaseste in mod natural in fructe, legume dar si in unele condimente si aici mentionam scortisoara si enibahar. Lista poate continua.
Daca vom cauta benzoat de sodiu vor aparea o sumedenie de articole care mai de care insira tot felul de boli incepind cu cancerul si terminand cu Alzheimer si Parkinson. Sunt boli grave si daca intrebi un medic cu greu va spune care este cauza care duce la un diagnostic asa de grav.
Dar pentru cine a facut putina chimie stie ca intr-o solutie in functie de pH vom avea atat acid benzoic cat si benzoat. Deci indiferent ca mancam un produs cu acid benzoic sau cu benzoat , in organism vom avea si acid benzoic cat si benzoat. De altfel Benzoatul de sodiu are rol de conservant in intervalul de pH 2,5 – 4, practic in mare parte benzoatul de sodiu se transforma in acid benzoic.
Evident exista si studii care au constatat ca benzoatul de sodiu in combinatie cu vitamina C in sucul de morcovi pasteurizat a dus la aparitia benzenului. Benzenul este o subltanta toxica dar a nu se confunda cu acidul benzoic.
După consumarea alimentelor ce contin acid benzoic și benzoat de sodiu la animale experimentale sau la oameni, s-a constatat absorbția rapidă a acidului benzoic nedisociat din tractul gastrointestinal.
Substanțele sunt metabolizate în ficat în principal prin conjugarea cu glicină, rezultând acidul hipuric, care este excretat rapid prin urină. Benzoatul aplicat dermal poate pătrunde prin piele. Datorită metabolismului rapid și excreției, o acumulare de benzoații sau metaboliții lor nu este de așteptat.
Aditivii alimentari sunt siguri?
„Siguranța tuturor aditivilor alimentari autorizați în prezent a fost evaluată de Comitetul științific pentru alimente (SCF) și / sau de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA). Numai aditivii pentru care utilizările propuse au fost considerate sigure sunt pe lista UE.”
Pe liste exista si acidul benzoic si sarurile sale.
Nu am gasit si nici nu cred ca exista studii efectuate pe oameni care au consumat doze mari de acid benzoic, dar pe soareci s-au testat marea majoritate a substantelor si in functie de doza letala LD50 putem face o evaluare a toxicitatii unor subtante. Pentru cei care nu cunosc putem exemplifica: apa 90 grame/kg corp, zahar 29.7 grame/kg corp si in coada listei veninuri de sarpe, paianjeni si toxina botulinica (Botox) cu 0,00…00001grame / kg corp.
Pentru benzoatul de sodiu am gasit doze letale, la soareci, de 4,1 grame/kg corp.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Sodium_benzoate).
Pentru comparatie mai pot adauga :
- Vitamina C 11.9 grame /kg corp
- Alcool etilic 7 grame/kg corp
- Fructoza 4 grame / kg corp
- Sare de bucatarie 3 grame / kg corp
- Aspirina 0.2 grame/kg corp
Ultimul exemplu nu este ales intamplator. In mediul rural si in ziua de astazi la conservele pentru iarna , traditionale si „fara conservanti” se mai strecoara cate o aspirina. Ca sa nu ne doara capul.
Dezbateri vor exista in continuare dar ce poti spune despre o companie care creaza campanii de marketing bazate pe ignoranta consumatorului. Imi miroase a campanie electorala dimboviteana si nu a profesionalism. Asteptam cu interes votca “fara alcool” si pentru dimineata , zeama de varza “fara sare” poate ne deșteptăm…. puțin.
Alimentaria 